Bingo este un joc de noroc extrem de popular, care poate fi jucat atât pentru premii în bani, cât și pentru alte premii în produse materiale. Jocurile de bingo sunt câștigate atunci când un jucător reușește să prindă numerele alese aleator pe o linie de pe cartela sa de joc. Prima persoană care reușește asta strigă BINGO! Numerele sunt verificate, iar premiul este imediat acordat dacă acestea sunt identice cu cele extrase. Forma numerelor alese poate varia de la o mână la cealaltă, fapt ce face jocul și mai antrenant pentru jucători.

Strămoșii jocului de bingo

Cele mai vechi mențiuni despre jocul de bingo apar în 1530, sub forma unui joc de lotto italian numit „Lo Giuoco del Lotto D’Italia”, joc practicat chiar și în zilele noastre în fiecare sâmbătă în peninsulă. Jocul a trecut granița în Franța în anul 1770, unde s-a numit “Le Lotto” și a fost practicat de către francezii extrem de bogați. Nemții au jucat și ei bingo-ul strămoșesc în anii 1800, însă l-au folosit mai mult ca un joc pentru copii prin care aceștia au putut să învețe matematică, gramatică și istorie mai ușor.

În Statele Unite, jocul de bingo a fost inițial numit beano. Era un joc popular la târgurile statale americane de demult, un dealer fiind responsabil cu tragerea la sorți a unor numere scrise pe discurile unei cutii de țigarete, iar jucătorii trebuia să-și marcheze numerele alese cu boabe de fasole, de unde și numele. Când aveau o combinație câștigătoare, pur și simplu strigau BEANS!

Omul care a inventat cartela de bingo

Jocul de bingo a ajuns în America de Nord în 1929, atunci când jucătorii îi spuneau beano. A fost așadar jucat pentru prima dată la un carnaval din Atlanta, statul Georgia. Un comerciant de jucării din New York, Edwin S. Lowe, l-a redenumit bingo, asta după cineva a strigat în mod accidental bingo în loc de beano la o sesiune de joc.

Lowe a angajat imediat un profesor de matematică de la Universitatea Columbia, pe Carl Leffler, pentru a-l ajuta să crească numărul de combinații posibile de pe cartela de joc. Până în 1930, Leffler a inventat peste 6000 de cartele de bingo diferite. Acestea au fost realizate tocmai pentru a scădea cantitatea de grupuri de numere care se repetă, astfel că disputele care apăreau atunci când mai multe persoane aveau linie câștigătoare au dispărut aproape complet.

Lowe era un evreu ce ajunsese în America tocmai din Polonia. Nu doar că acesta a produs cartele de bingo în masă însă totodată omul de afaceri a inventat jocul Yahtzee, pentru care a cumpărat drepturile de la un cuplu care îl juca pe un iaht. Compania sa a fost vândută în 1973 pentru 26 de milioane de dolari, iar Lowe a murit în 1986. Astăzi, compania vândută în ‘73 ar fi valorat 150.000.000 de dolari.

Bingo de biserică

Un preot catolic din statul Pennsylvania a discutat cu Lowe despre posibilitatea de a introduce jocul de bingo pentru a strânge mai multe fonduri pentru biserică. Când jocul a început să devină popular printre credincioși, numărul de jucători de bingo din biserici pur și simplu a explodat în toată America. În 1936, peste 10.000 de jocuri de bingo se jucau în fiecare săptămână în toate bisericile din State. Chiar dacă jocurile de noroc sunt interzise în mai multe state, bingo-ul a rămas un joc permis în biserici și în cadrul organizațiilor non-profit, tocmai pentru a strânge fonduri pentru anumite cauze într-un mod inedit.

Bingo de casino

Bingo este un joc pe care îl puteai găsi la mai toate cazinourile din America, atât cele din Nevada, cât și la cele operate de triburile native americane. Lowe a fost primul om care a construit un cazino cu hotel pe celebrul Las Vegas Strip special pentru bingo, renumitul Tally Ho Inn. În ziua de azi, peste 90 de milioane de dolari sunt cheltuiți în fiecare săptămână la jocurile de bingo doar în America de Nord.